Amor

iubito,vino lânga mine
si ma ia de mana
în aceasta
lume-nvechita
sa te vad în nud
si sa ma preling pe tine
precum un rau ar curge-n
jos pe sânul tau
atingându-ti usor coapsa
înainte de
a se imprastia

sa fiu pentru tine
cum e ploaia
pentru desert
sa m-astepti zi si noapte
cum asteapta o stânca
marea
s-o izbeasca-n plina forta
spumegând de fericire
sa fiu pentru tine
cum e soarele pentru o floare
sau trupul gol pentru un
sicriu
sa ne fie sarutul
umed si-ndelungat
durând o eternitate
precum
flacara demonilor
arde vesnic
în speranta
de a striga la cer

natura moare
dar mereu ea reinvie

la fel as vrea
sa fie si  dragostea mea
sa reînoiesca-n fiecare clipa
de amor dulce si sacru
îmbrãcatã-n frigul îndepãrtãrii
îngeresti
ce mã vegheazã
pe mine
un muritor de rând
patetic
un suflet exilat
în pustietate
prin iubire interzisã
într-o lume pustie

te rog
nu ma uita femeie
nici azi
nici mâine
nici restul zilelor
ce vor veni
triste sau fericite
lasa-ti mereu un loc in tine
sã mã salvezi pe mine
pretuieste-ma în fiecare zi
în speranta unei clipe
de tandrete cu tine
a unei fractiuni de secunda
sa te pot avea,sa te pot vedea

tu esti neformata-femeie în albul
stelar
în mine se rup
gândurile
de singurãtate
fãrã tine….
tind sa mor
sa ajung cu-n centimetru
mai aproape de tine
sa te simt,s te ating
si sa ma înfrupt din tine
ca un animal din prada sa

sa ramai pentru mine
doar un gust amar
de o amintire pala
într-un timp pierdut de mult
trecut,uitat si regasit
intact ca la-nceput

vreau sa te ating
sa simt ca musc din tine
suspinând cu greutate
în lumina zânelor de
altadata
ferecate dar gratioase
de un sarm prea vechi

nu plânge scumpa mea
zâmbeste
pentru mine si lume
cu-n zâmbet prea marit
de îngeri faurit

un lucru mai am de facut
înainte
sa-mi iau avânt în adâncurile
vremii
un trandafir îti las in urma
mai rosu
ca sângele din vine
sa-ti aminteasca de puterea
ce a stat in noi

ramâi cu bine draga mea
adio lume cruda
adio